Explorare

ACTIVITĂŢI EXPLORATIVE ÎN DERULARE

2012

Explorare în bazinul hidrografic al Barnarului, afluent de dreapta al Bistriţei (moldoveneşti)

- s-au identificat elemente morfologice specifice arealelor carstice: ponor temporar activ colmatat cu material vegetal şi detritic, ponor activ cu treaptă antitetică

- prezenţa pierderii este determinată de contact litologic (carstificabil/necarstificabil)

- conform hărţii geologice din 1967, scara 1:200000, în bazinul Văii Morilor – afluent al Barnarului – aflorează şisturile cristaline ale seriei de Tulgheş, ce înglobează, în partea mediană a bazinului, calcare cristaline paleozoice

- cursurile de suprafaţă (în speţă Valea Morilor/Moara Dracului) se organizează pe substratul impermeabil al şisturilor cristaline şi se subteranizează la contactul cu calcarele cristaline

- în peretele ponorului activ se observă o diaclază dispusă oblic, fisură majoră ce a dirijat, în mod cert, drenajul subteran

- distanţa aeriană, în linie dreaptă, dintre pierdere şi apariţie (izbuc) este de 2,5 km

- diferenţa de nivel dintre insurgenţa Borta Morii/Moara Dracului şi izbuc (Izvorul 71) este de aproximativ 190 m

- tranzitul apelor – între pierdere şi resurgenţă - se realizează în 37 ore (informaţie orală)

- debitul mediu al izbucului este de 46 l/s (informaţie orală)

CONFORM INFORMAŢIILOR OFERITE DE PĂDURARII OCOLULUI SILVIC BARNAR, ÎN URMĂ CU 40 ANI EXISTAU AVENE, ATÂT ÎN PONORUL ACTIV CÂT ŞI ÎN CEL TEMPORAR ACTIV, ULTERIOR ASTUPATE CU MATERIAL VEGETAL ÎN TIMPUL EXPLOATĂRILOR FORESTIERE. SE ADAUGĂ COLMATAREA INTENSĂ CU ALUVIUNI

- dezobstrucţie în ponorul temporar activ (S-AU ÎNDEPĂRTAT, APROXIMATIV, 2 m3 DE MATERIAL DETRITIC ŞI VEGETAL)

 

2013

CONTINUĂM DEZOBSTRUCŢIILE ÎN PONORUL TEMPORAR ACTIV, IAR DUPĂ PRIMELE TREI ORE DE MUNCĂ SIMŢIM CURENTUL DE AER CE ANUNŢĂ PREZENŢA UNEI PEŞTERI!

 

2014

În bazinul hidrografic Barnar, tributar de dreapta al Bistriţei, am descoperit în anul 2012 fenomene exocarstice tipice (pe calcare şi dolomite cristaline), materializate prin ponoare de divagare laterală aflate în diferite stadii de evoluţie (cu/fără treaptă antitetică). Între insurgenţa principală (aflată la cota absolută 1180,9 m) şi resurgenţă există o distanţă aeriană dreaptă de 2,5 km, iar diferenţa de nivel este de 190 m. Decolmatările din august 2013 au dus la deschiderea unui gol subteran, fapt evidenţiat de o termocirculaţie semnificativă (aer expulzat). Existenţa unei termocirculaţii unidirecţionale permanente s-a confirmat în ianuarie 2014, când, în urma unei verificări de rutină, am constatat prezenţa unui puternic curent absorbant. Totodată, la cota 1300, pe un mic afluent al Văii Morilor, s-a detectat o pierdere în patul albiei, astfel că gradientul hidraulic al sistemului ajunge la 300 m. Penetrarea sistemului presupus pare dificilă din cauza alterării intense a calcarului şi cantităţilor mari de material detritic şi vegetal din ponoare. Prospectările de suprafaţă pot să aducă, în schimb, surprize, inclusiv existenţa unei alte deschideri (variantă susţinută de caracteristicile termocirculaţiei din gura Ponorului 2, temporar activ, aflat la 1200 m altitudine absolută) în care accesul să fie mai facil. Acţiunile de prospectare şi decolmatare continuă în august 2014 când se va organiza o tabără de o săptămână.

 

2015, februarie

Din cele 3 obiective principale s-au indeplinit 2 din cauza dificultatii traseului si a intemperiilor atmosferice, adica colectarea probelor de roca si prospectarea speologica (pe un traseu de 8 km, desfasurata in circuit). Ridicarea topografica nu a fost posibila din cauza epuizarii (s-a mers cel putin 4 km prin zapada de 50 cm, fie in urcare, fie in coborare), a ploii intense care ne-a urmarit de pe Verdele pana la masina (pe o distanta de 4 km). In ponorul 2 (acolo unde facem dezobstructii si decolmatari) se intrezareste o fisura profunda verticala, stramta, la care nu se distinge fundul. Exista pericol permanent de prabusiri. Pe paraul Paltinul, afluent al Vartopului (acesta se varsa in Barnar, putin amonte de actuala captare pentru exploatarea comerciala a apelor subterane) s-au descoperit in sectorul median, versantul drept, acolo unde cursul de apa descrie un cot de peste 90 grade, 2 grote la altitudini relative de 40-50 m. In cea mai interesanta nu s-a putut patrunde din cauza deschiderii restrictive, dar se intrezarea o salita al carei volum atinge aproximativ 4 m cubi.

2015, mai

Pentru tura aceasta am decis lămurirea semnelor de întrebare din versantul drept al văii Paltinu, afluent de dreapta al Barnarului. Aici, împreună cu Oltean Cristi, am descoperit o grotă cu intrare restrictivă, o secţiune prea mică pentru a penetra. Era nevoie să derocăm. În mintea mea grota aceasta putea fi o variantă de "şuntare"/scurt-circuitare a presupusului sistem subteran Moara Dracului, întrucât e pe traiectul drenajului subteran, iar contextul geologic (litologie, tectonică) şi cel geomorfologic par a fi favorabile. Cu mari eforturi reuşim să spargem fragmente insignifiante din calcarul cristalin, veritabile "marmore" dacă ne luăm după duritate şi aspectul zaharos. Noroc cu planurile de microfisuraţie care ne-au ghidat loviturile năpraznice. Ovidiu este primul în interior, graţie alurii atletice. Ca să pot intra şi eu, mai trebuie spart. În sfârşit, la a patra tentativă sunt în săliţa ce se întrezărea din secţiunea intrării. Apa de condens, strânsă în broboane pe pereţi, ne dă o idee în privinţa temperaturilor modeste de aici. Însă adrenalina îmi dă senzaţia unei atmosfere de peşteră tropicală. Trei oameni, în poziţie ghemuită, pot să încapă aici.

În podea, în aglomerarea de grohotiş se deschide un puţ de dimensiuni modeste, la limita penetrabilului, cu pereţi instabili. E mult de muncă ... Evaluez rapid şi decid abandonarea sitului. Suntem afară şi căutăm cu febrilitate alte deschideri în versanul Paltinului. Deşi am prospectat în două echipe, altă fisură interesantă nu s-a arătat. În subconştientul meu, speranţele se leagă tot de Peştera Paltinu, aşa cum am botezat-o, provizoriu pe cea dintâi, evaluând-o la minim 5 m dezvoltare, dimensiunea standard pentru a fi declarată peşteră. Ne retragem din valea Paltinu pentru a le arăta novicilor adevăratul sit la care am lucrat, acolo unde formele exocarstice sunt evidente, clasice am putea spune. Părăsim scena cu simţăminte contradictorii.

Stadiul actual al cunoasterii carstului din bazinul hidrografic superior al Barnarului.